Investitorii se grăbesc să ne trateze ca şi cum S&P ne-ar fi retrogradat deja

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie financiară internaţională cu sediul la Londra, estimează că economia României va scădea cu 0,2% în 2026 şi va creşte cu 1,8% în 2027, prognoză neschimbată din iunie, potrivit raportului „Regional Economic Prospects", publicat pe 24 septembrie sub titlul „Running dry".

În primul semestru din 2026, produsul intern brut (PIB) al României a scăzut cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o scădere puternică în ultimul trimestru din 2025, din cauza reducerii cu 4,6% a producţiei industriei prelucrătoare, a scăderii serviciilor şi a vânzărilor cu amănuntul, arată raportul. Construcţiile au crescut, datorită proiectelor de infrastructură finanţate de Uniunea Europeană (UE).

BERD pune scăderea economiei pe seama consolidării fiscale şi a inflaţiei, care au redus cheltuielile gospodăriilor.

Inflaţia a urcat la 9,7% în mai 2026 şi a coborât la 6,3% în august, dar a rămas cea mai mare din UE, iar deprecierea leului faţă de euro şi preţurile mai mari ale energiei pot prelungi creşterea preţurilor, avertizează BERD.

Deficitul bugetar a fost, în ianuarie-iulie 2026, cu 37% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar ţinta de 6,2% din PIB pentru întregul an pare realizabilă, apreciază BERD. În acelaşi raport, instituţia prognozează pentru Bulgaria o creştere de 2,7% în 2026.

Comisia Europeană (CE), organul executiv al UE, estimase în prognoza din mai o creştere de numai 0,1% pentru 2026 şi reducerea deficitului de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026.

• Evaluarea S&P

Premierul interimar Ilie Bolojan a primit, pe 24 septembrie, la Palatul Victoria, o delegaţie a agenţiei internaţionale de evaluare financiară S&P Global Ratings (S&P), aflată la Bucureşti pentru evaluarea periodică a evoluţiilor economice şi fiscale ale României, potrivit comunicatului Guvernului. La întâlnire au participat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, şi consilierul onorific al premierului, Ionuţ Dumitru.

Guvernul a transmis că deficitul bugetar din primele şapte luni ale anului a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ilie Bolojan s-a declarat optimist că oamenii politici interesaţi de stabilitatea României vor continua politica de reducere a deficitului.

S&P evaluează România cu „BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

Agenţia a confirmat calificativul pe 3 aprilie, iar pe 15 mai l-a confirmat din nou, în afara calendarului anunţat, după dizolvarea coaliţiei de guvernare prin votul de neîncredere din Parlament.

Ministerul Finanţelor a precizat atunci că următoarea publicare programată a ratingului este pe 2 octombrie 2026.

În aprilie, S&P avertizase că poate retrograda România dacă reducerea deficitului se abate semnificativ de la aşteptări, inclusiv în cazul în care creşterea economică slabă scade efectul măsurilor fiscale.

Agenţia Fitch Ratings (Fitch) a anunţat, la 31 iulie, că menţine ratingul României tot la „BBB-", cu perspectivă negativă, după ce Guvernul a contestat decizia iniţială a comitetului de rating şi a prezentat informaţii suplimentare.

Pe 18 septembrie, un analist Fitch a declarat pentru Bloomberg că România are tot mai puţin timp pentru a evita retrogradarea în categoria speculativă, fiindcă prelungirea crizei politice pune în pericol credibilitatea fiscală.

Fitch va reevalua România în ianuarie 2027.

Moody's Ratings (Moody's) a confirmat în august ratingul României la „Baa3", ultima treaptă a categoriei de investiţii la această agenţie, tot cu perspectivă negativă, conform comunicatului agenţiei.

Toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară ţin, astfel, România pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

• Preţul cerut de investitori

Investitorii tratează deja titlurile de stat româneşti ca singura datorie suverană din UE cu rating speculativ, a relatat Bloomberg pe 16 septembrie. Asigurarea împotriva neplăţii datoriei româneşti pe cinci ani (credit default swap, CDS) este de departe cea mai scumpă dintre cele peste 60 de state cu rating de investiţii urmărite de Bloomberg, iar randamentul titlurilor în lei pe doi ani, de 6,52%, este cel mai mare din UE, potrivit agenţiei.

Randamentele mari continuă totuşi să atragă cumpărători, în ciuda crizei politice de la Bucureşti, conform sursei citate.

Randamentul titlurilor pe zece ani a urcat la 7,44% pe 23 septembrie, cu 0,39 puncte procentuale mai mult decât cu o lună înainte, potrivit serviciului internaţional de date economice Trading Economics.

În analiza BURSA, randamentul titlurilor de stat depinde de mai mulţi factori: dobânda Băncii Naţionale a României, inflaţia aşteptată, uşurinţa cu care titlurile pot fi vândute şi riscul ca statul să nu-şi plătească datoria.

Dintre aceşti indicatori, preţul asigurării împotriva neplăţii reflectă cel mai direct evaluarea riscului de credit suveran.

Deşi România păstrează calificativul de investiţii la toate cele trei agenţii, această asigurare costă pentru România mai mult decât pentru toate celelalte state cu acelaşi statut urmărite de Bloomberg.

Investitorii apreciază, astfel, riscul ca statul român să nu-şi plătească datoria mai sever decât arată calificativul oficial.

Decizia S&P din 2 octombrie va arăta dacă agenţia consideră că înrăutăţirea perspectivelor economice şi fiscale justifică trecerea României în categoria speculativă sau dacă reducerea deficitului susţine menţinerea calificativului actual.

• De ce scăderea economiei contează pentru datorie

Scăderea economiei şi dobânzile mari se influenţează reciproc.

Când economia scade, statul încasează mai puţine taxe decât a prevăzut, iar ţinta de deficit devine mai greu de atins.

Randamentele mai mari de pe piaţă nu schimbă dobânda la datoria deja emisă, dar măresc treptat cheltuielile statului cu dobânzile, pe măsură ce datoria ajunsă la scadenţă este refinanţată şi statul se împrumută din nou; rămân astfel mai puţini bani pentru investiţii.

BERD condiţionează însă revenirea economiei tocmai de investiţii, în special de cele finanţate din fondurile europene. Legătura dintre scăderea economiei şi deficit nu este inevitabilă: investiţiile din fonduri europene şi creşterea exporturilor o pot întrerupe.

Reducerea deficitului are nevoie de creştere economică pentru a fi durabilă, dar taxele mai mari şi cheltuielile mai mici prin care se face pot întârzia chiar această creştere.

Comisia Europeană a arătat, în Raportul de convergenţă pentru 2026, că datoria publică a României a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 şi va ajunge la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, din cauza deficitului primar mare şi a creşterii plăţilor de dobânzi.

Riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria ar urma să ajungă la aproximativ 90% din PIB în 2036, potrivit Comisiei Europene.

Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească: cât timp statul are în fiecare an un deficit mare, pe care îl acoperă cu împrumuturi noi, datoria creşte, chiar dacă deficitul se reduce.

De aceea agenţiile de evaluare şi investitorii nu judecă numai reducerea deficitului anual, ci şi nivelul la care se va opri creşterea datoriei.

Datele Ministerului Finanţelor arată că reducerea deficitului în primele şapte luni s-a făcut mai ales prin venituri: veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile cu 2,9%.

O parte importantă a creşterii veniturilor provine din majorarea taxelor, nu din creşterea economiei. Fără reluarea creşterii economice, veniturile bugetare vor creşte mai greu în mod durabil, iar continuarea reducerii deficitului poate cere noi majorări de taxe sau noi tăieri de cheltuieli.

• Ce ar însemna o retrogradare

O retrogradare de către S&P ar pune România în categoria speculativă la această agenţie, dar ţara ar păstra calificativele de investiţii de la Fitch şi Moody's.

Unele fonduri de investiţii folosesc cel mai mic dintre ratinguri, altele ratingul din mijloc sau regulile indicilor de obligaţiuni pe care îi urmăresc.

De aceea, o retrogradare numai de către S&P nu obligă automat toţi investitorii instituţionali să vândă titlurile româneşti.

O a doua retrogradare ar coborî şi ratingul median al României în categoria speculativă, cu posibile consecinţe asupra includerii obligaţiunilor româneşti în indicii care folosesc această metodă de clasificare şi asupra fondurilor care îi urmăresc.

România ajunge la decizia S&P cu deficitul bugetar în scădere, dar cu economia în scădere şi cu datoria publică în creştere.

Reducerea deficitului merge conform ţintei; creşterea economică nu.

Reducerea deficitului nu a scăzut până acum dobânzile la care se împrumută statul.

Pentru a le scădea, statul trebuie să arate că poate reduce în continuare deficitul fără să prelungească scăderea economiei.

Până la decizia S&P, investitorii cer deja statului român dobânzi ce reflectă inclusiv riscul unei retrogradări care nu s-a produs.